Ce este coachingul?

In primul rand, felicitari. Si nu, nu vorbesc ironic, chiar te felicit ca ai facut aceasta cautare pe google sau ca, pur si simplu, te-a atras intrebarea ‘Ce este coachingul?’ si vrei sa aflii mai multe. 

In Romania, mai putin de 5% dintre oameni citesc carti, si mult mai putini de atat au auzit sau stiu ce este coachingul. 

Deobicei cei care ajung sa se intereseze de coaching sunt persoane care deja citesc sau sunt intereasti de self-help si personal development, urmaresc videos TEDx sau orice alte tipuri de videoclipuri sau programe de acest tip si/sau se duc in mod activ la evenimente de dezvoltare persoala; cauta sa isi imbunatateasca performantele intr-o anumita arie a vietii sau per total. 

Urmatorul pas dupa ce faci aceste lucruri este sa iti doresti sa lucrezi 1-1 cu un coach si/sau un terapeut. 

Bineinteles, aceasta nu trebuie sa fie neaparat o regula, dar in orice caz, daca citesti acest randuri inseamna ca faci parte dintre acei putini oameni care cauta solutii, care cauta sa isi ridice nivelul de trai, care cauta sa fie cei mai buni in ceea ce fac. 

Bine ai venit in trib. I’ve been expecting you 🙂 

Ok, deci sa incepem: 

Coaching-ul ca profesie (inca nu este legiferata, atat in tara cat si in strainatate, dar sunt sigura ca se va intampla in urmatorii 5 ani) este relativ noua –  a inceput acum aproximativ 15 ani. Multe persoane inca spun ca nu este o profesie, dar eu am multe motive sa cred ca de fapt este ca orice profesie de sine statatoare cum sunt avocatii, notarii, inginerii, arhitectii, doctorii, psihologii – si o sa incerc sa explorez aceste motive mai jos. 

Ce este o profesie liberala? Sa incepem cu asta.

O profesie liberala este o ocupatie care ‘desemnează o ocupație intelectuala, care ține de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/și care depinde de un “ordin”, de un organism profesional neconvențional, cu un mod special de remunerare publicului‘, necesita un nivel ridicat de skilluri complexe in zona de arte liberale sau stiinte care nu pot fi delegate unui asistent.

Deci, avem de a face cu servicii publice care necesita niste skilluri complexe in aria umanistica sau stiintifica si care sunt efectuate de un specialist. Dupa parerea mea, coachingul bifeaza toate aceste criterii si ar fi ok sa il incadram tot la profesii. 

2. Putin despre istoria coachingului si contextul in care s-a nascut 

Timothy Gallway 

Este general acceptat faptul ca activitatea de coaching a aparut in anii 1970 ca o continuare a ideilor miscarii ‘Human Potential Movement’. Prima si poate cea mai de baza carte de coaching a fost scrisa de Timothy si s-a numit ‘The Inner Game of Tennis’, in anul 1974. El descria pe atunci in cartea sa, principiile de joc care stau la baza tenisului si cum aceste principii pot fi transferate si altor parti din viata. 

Citeste un pasaj din cartea sa aici : “The Inner Game of Tennis” by Timothy Gallwey

John Whitmore

Whitmore a fost sofer de curse profesionist, iar dupa ce cariera sa sportiva s-a incheiat a devenit un om de afaceri de succes. In anul 1971 el l-a intalnit pe Gallway si au studiat impreuna coachingul, ajutandu-l pe acesta sa isi promoveze principiile dezbatute in carte. 

In 1979, Whitmore reusea sa popularizeze princiipile ‘Inner Game’ in Anglia, iar in anii ’80, el a dezvoltat modelul GROW (Goal/Obiectiv, Realitate, Optiuni si Way/Cum), care a devenit o tehnica extrem de populara pentru setarea de noi obiective in coaching, care se foloseste si astazi cu succes.

In anul 1992 a publicat cartea ‘Coaching for Performance’, care a devenit practic un manual de coaching. John Whitmore a devenit astfel principalul pionier al coaching-ului modern. 

Citeste cartea sa in format pdf aici: “Coaching for Performance” by John Whitmore

De la mijlocul anilor ’90, coaching-ul a evoluat intr-o arie si industrie separata si au inceput sa apara primele organizatii internationale de profil, cum ar fi “Association for Coaching“ sau “International Coach Federation“ care au dezvoltat standarde de etica si metodologii de lucru pentru antrenori, sau coach-i, in varianta internationala. 

Probabil cel mai important moment al dezvoltarii si popularizarii coachingului a venit tot in anii ’90, cand a inceput sa apara coachingul de business. 

IBM  a fost prima mare companie care a folosit coachingul, ceea a facut ca activitatea de coaching sa se transforme dintr-un vehicul de dezvoltare personala pentru oameni intr-o modalitate de a dezvolta oameni din mediul de afaceri si corporate. 

3. Ce este coachingul? Definitia International Coaching Federation (ICF)

International Coaching Federation (ICF), una dintre cele mai recunoscute organizatii regulatoare din industrie, defineste coachingul ca fiind: 

‘[…] o experienta de viata transformatoare care ajuta oamenii sa isi gaseasca potentialul lor maxim, deblocand resurse de creativitate si productivitate. In acest video poti vedea cum un coach profesionist te poate ajuta sa iti atinge obiectivele profesionale si personale. 

What is coaching? ICF Coaching Basics from International Coach Federation on Vimeo.

4. Ce anume face un coach si ce nu face?

Poate primul si cel mai important lucru pe care a trebui sa il mentionez este ca un coach nu trebuie sa fie (neaparat) un expert in domeniul in care clientul si-ar dori coaching. 

Exact ca cum psihoterapeut, un coach, nu are nevoie de experienta vasta in aria unde clientul intampina dificultati, deoarece un coach nu se uita la detaliile si natura problemei, dar mai degraba la mindsetul cu care clientul priveste problema, ce limbaj foloseste, ce credinte are si care sunt acelea dupa care isi ghideaza viata, sirul gandurilor si modalitatile de luare a deciziilor si il ajuta pe acesta sa isi largeasca unghiul prin care priveste situatia. 

Un coach te poate provoca sa iti largesti orizontul si sa te duca cativa pasi inapoi de unde poti privi ‘toata padurea’ si de unde poti analiza lucrurile cu ‘birds eye view’, de unde se vad lucrurile diferit in marea schema a vietii tale. 

Un coach nu are nevoie de un master in procrastinare pentru a ajuta un client cu probleme de procrastinare, insa are nevoie sa inteleaga perspectiva clientului, sa empatizeze cu conflictul interior al acestuia, sa ii observe/asculte limbajul si limbajul corpului, sa ii provoace sistemul de credinte si sa il ajute sa isi activeze resursele interioare necesare, cum ar fi timp, curaj, sprijin, incredere, finante, gandire critica, leardership. 

Mai mult decat atat, am incercat sa sumarizez mai jos, ce face si ce nu face un coach. Este vreuna care te surprinde? 

5. Ce se intampla intr-o sedinta de coaching sau/si intr-un program de coaching?

Coachingul este sau ar trebui sa fie mereu legat de schimbare / deblocare dintr-o anumita situatie, dezvoltarea sau crearea anumitor skilluri, cat si dezvoltarea sau dezvatarea de anumite obiceiuri – intr-un cuvant – despre schimbare. 

Coachingul poate fi facut: 

  • cu o persoana – unde coachul are propriul lui cabinet
  • cu un grup – unde coach este facilitator, iar participantii sunt conectati de aceeasi situatie pe care incearca sa o rezolve
  • cu o persoana sau o echipa deja formata – unde managerul joaca rol de coach si integreaza coachingului in stilul sau de leadership. In zilele noastre, tot mai multi leaderi sau manageri din mediul corporate sunt incurajati sa absolve un program de coaching sau sa isi insuseasca skilluri de coaching pentru a face performanta cu echipa sa
  • cu o echipa deja formata – unde coachul poate fi un fel de agile coach (cum este un manager) care nu este neaparat parte din echipa respectiva, rolul sau fiind mai mult de observator al relatiilor si proceselor care au loc in acea echipa, iar mai mai tarziu va interveni si propune imbunatatiri in workflow, avand ca obiectiv principal sinergia echipei, cat si performanta acesteia. 

Tot agile coachul va incerca sa deschida caile de comunicare, sa schimbe dinamici de echipa care nu functioneaza si sa creeze un mediu de lucru productiv. Acest tip de coaching este foarte intalnit in departamentele de IT din lumea corporate, insa nu este limitat doar la acestea. 

In functie de caz, coachingul poate dura una sau mai multe sesiuni. In unele cazuri, unde persoana care primeste coaching nu are nevoie sa activeze multe resurse sau sa faca schimbari majore, rezultatele pot aparea chiar si dupa o sedinta. 

Pentru cazurile mai complexe, unde clientul are nevoie sa faca schimbari mai profunde sau sa activeze mai multe resurse, sa schimbe obiceiuri sau sa creeze obiceiuri noi – relatia de coaching va deveni un proces / program de coaching. 

6. Procesul de coaching – Pas cu pas

 Un proces de coaching poate dura de la 4/6 sedinte pana la 10/12 sedinte sau mai mult, frecventa fiind (in mod ideal) de o sesiune pe saptamana – ceea ce inseamna ca dureaza de la 1-3 luni, sau mai mult, pana cand obiectivul a fost atins. 

Daca obiectivul setat la inceputul procesului se schimba, numarul de sesiuni cel mai probabil va creste, pana cand se va atinge noul obiectiv. 

Coaching este diferit in multe feluri de terapie, insa in special se diferentieaza prin faptul ca are la baza o relatie de (relativ) scurta durata (terapia deobicei dureaza ani de zile) si este orientat catre indeplinirea unui obiectiv, deci rezultatele sunt masurabile (terapia trateaza cauza si este nevoie de timp pentru ca pacientul (!) sa se vindece, iar rezultate concrete sunt greu de masurat). 

Din aceasta perspectiva, vin si avantajele coachingului – daca esti hotarat de te schimbi, iti poti schimba sau imbunatati viata semnificativ si in mai putin de 3 luni. Totul depinde de nivelul de angajare, de motivatia fiecaruia si de complexitatea obiectivului. 

Pentru a pune lucrurile in perspectiva, putem spune de exemplu, ca dobandirea sau slefuirea de noi skilluri pentru un leadership demn de urmat ar avea nevoie de mai multe sesiuni decat pentru a invinge procrastinarea sau schimbarea jobului actual. 

Primul contact: deobicei se face la telefon (ca rezultat al unui email, mesaj pe chat sau o recomandare), potentialul client si coachul discutand despre:

  • situatia curenta cu care acesta se confrunta (ex: a fost promovat manager de curand si intampina niste dificultati de adaptare la noul rol) 
  • care este obiectivul urmarit, cat mai specific si masurabil cu putinta
  • frecventa, costul, rolul si responsabilitatile fiecaruia
  • coachul va verifica de asemenea si nivelul de motivatie, cat si dorinta de schimbare ale clientului

Acest lucru este important deoarece o persoana care nu este pregatita sa isi asume responsabilitatea schimbarii nu poate fi coach-uit sau vor aparea asteptari nerealiste. 

Dinamica pe care o asteapte clientul va fi aceea de a-i fi rezolvate toate problemele de catre coach (pentru ca de aceea este platit, nu?), insa acest lucru nu este nici pe departe realitatea. 

Un coach este un antrenor, si exact ca si un antrenor din sport, acesta va avea sesiuni/sedinte cu sportivii, vor face strategii impreuna, vor face antrenamente, insa antrenorul nu merge pe teren cu sportivul si nici nu il insoteste in restul timpului pentru a vedea daca respecta programul de nutritie sau orele de antrenament. 

Clientul este cel care va face tot efortul si este nevoie sa fie pregatit sa isi asume acest lucru, sa fie gata de actiune sau macar sa aiba o atitudine cat de cat deschisa la schimbare. Orice persoana care adopta pozitia de victima si/sau lider totalitar (ex: ‘Nu am ce sa fac’, ‘Este imposibil sa ma schimb’, ‘ Asta sunt eu si ceilalt trebuie sa ma accepta asa sau deloc’, ‘Asa fac eu cand ma enervez/supar’, ‘Nu ma intereseaza … , eu asa fac / asa sunt’, etc. ) nu isi asuma nicio responsabilitate fata de sine si de ceilalti si astfel schimbarea nu se poate produce. 

Nu ii putem schimba niciodata pe ceilalti, ci schimbarea (de atitudine, de viziune, de management, de perspectiva, de comportament, etc.) incepe intotdeauna cu noi. 

Prima sesiune: este aproape de fiecare data despre cunoastere reciproca si crearea unei conexiuni. Spre deosebire de terapie, relatia cu un coach este mult mai relaxata si cordiala, putandu-se vorbi deschis, de ambele parti, nu doar de partea clientului. Astfel ca acesta simte ca are ‘in echipa’ sa un om pe care se poate baza, un om care il motiveaza, un mentor, un om care sa il tina de mana in momentele dificile, care sa il provoace cand este cazul, si care sa il tina focusat pe obiectiv, fara sa ii impuna punctul de vedere sau sa ofere ii solutiile care au functionat la el. 

In terapie, in schimb, relatia cu psihoterapeutul nu este una de la egal la egal, cu una mai degraba una de doctor-pacient, de unde si denumirea de pacient data ‘clientilor’, unde terapeutul are sau ar putea avea mai multe comentarii directive, orientate pe cum ar trebui sa faca sau sa se comporte pacientul. 

Mai mult decat atat, la prima sesiune, se va discuta si contextul mai larg in care se incadreaza situatia de depasit, care sunt asteptarile clientului, dar si metodele de masurare ale succesului, atat la finalul programului, cat si de la o sesiune la alta. De asemenea, acesta este momentul in care coachul va mentiona ca exista si exercitii de facut in afara sesiunilor, deoarece cresterea si schimbarea nu se intampla in cabinet, ci in afara lui – prin antrenamente si exercitii. 

Prima sesiune se termina in mod ideal cu un obiectiv clar pe care se va lucra pana la finalul programului de coaching, iar coachul va ajuta clientul sa se intoarca mereu la acest obiectiv si sa stea focusat pe el, cat si sa contabilizeze progresul. 

De asemenea, la prima intalnire se poate schita un plan initial, unde se poate si este cazul – pasii pe care clientul este nevoie sa faca pentru a ajunge la obiectiv / pentru a ajunge sau a deveni ceea ce isi doresc. 

O alta situatie ar putea fi aceea ca nu mereu clientul stie care este obiectivul si se simte ‘blocat’ in mod general, iar in acest caz, vor lucra amandoi la gasirea celui mai bun obiectiv. 

Sesiunile de la 2 la 11 (sau mai multe) – clientul si coachul se intalnesc sa discute planul, progresul, obstacolele intalnite pentru ca, evident, vor aparea. Schimbarea nu este niciodata usor de realizat, in ciuda sutelor de carti de self-help de pe piata care incearca sa spuna altceva (ex: 5 easy steps for .. sau asemenea), si avem sa ii multumim creierului pentru asta –  de fiecare data cand facem ceva nou, o facem intr-un interval mai mare de timp si este nevoie de o mare cantitate de energie pentru a putea duce acel lucru la bun sfarsit. 

Crearea de noi obiceiuri care necesita cantitati mari de energie contravine direct functiei creierului de a ‘salva’ energie pe cat posibil si de aceea, va incerca sa ne tina departe de lucrurile aparent neplacute sau grele, insa care trebuie facute. 

In mod paradoxal, tot creierul ne va ajuta sa transformam un task nou intr-un obicei automat (cum sunt condusul sau scrisul/cititul – soferii cred ca isi pot aminti foarte usor cum au fost primeleore de condus), insa este nevoie de timp si dedicare. Nimeni nu a invatat sa scrie si sa citeasca foarte repede, insa dupa ce a intrat pe pilot automat, energia necesara pentru aceste activitati este redusa la minimum si este facuta zi d zi fara costuri prea mari. 

Crearea unui obicei care nu a fost in viata noastra timp de 20-30 ani sau renuntarea la un obicei pe care il practicam de cand ne stim, poate parea imposibil, insa este total realizabil, mai ales cu ajutorul unui coach. De ce nu functioneaza dietele sau de ce multi dintre noi renuntam la sport dupa doar cateva saptamani? 

E simplu: pentru ca e prea greu. Consumam foarte multa energie fizica si psihica pentru a face acest nou task, si de cele mai multe ori ne-am ales un obiectiv prea mare intr-un timp foarte scurt, iar cand rezultatele intarzie sa apara, ne dispare si motivatia. 

Daca am putea sa ii oferim o sansa mai buna, si sa fim consecventi astfel incat sa facem din asta un obicei automat, am consuma o cantitate mult mai mica de energie si lucrurile s-ar intampla de la sine. De fapt, nu am putea sa stam fara sport deoarece intre timp a devenit parte din cine suntem si creierul ne va trimite la sala pentru a-si lua doza de endorfine. 

Intre sedintele 2 si 11, planul se poate schimba in functie de rezultate sau in functie de resursele si nevoile clientului. Aceasta perioada este perioada in care au loc cele mai multe eforturi din partea clientului si in care rezultatele incep sa apara. 

Coachul poate asista prin infuzie de cunostinte despre cum functioneaza comportamentul uman, cum functioneaza creierul si cum ne ajuta/ne saboteaza, cum emotiile, gandurile si comportamentul sunt interconectate, ce ne motiveaza, sau de asemenea coachul poate si sa asiste cu explorarea propriei lumi interioare a clientului, cu cunoasterea de sine prin exercitii  si tehnici specifice de coaching care deriva din NLP sau psihologie. 

Aducerea in constiinta a emotiilor, gandurilor, sentimentelor, comportamentelor, credintelor si valorilor noastre reprezinta primul pas catre schimbare. Doar prin a intelege foarte limpede unde suntem si unde ne dorim sa fim, drumul dintre aceste doua puncte va deveni vizibil. Pana atunci, totul se afla la nivel abstract, undeva acolo in spatele capului, ceva ce pare mai curand greu de realizat decat realizabil. 

Sesiunea a-6a sau ultima – Luand in considerare ca obiectivul a fost atins, ultima sesiune este despre privirea in ansamblu a relatiei de coaching, inceputul, pasii care au fost facuti si schimbarea care s-a produs, experienta interna a clientului, procesul de coaching si rezultatele. 

Desi cele mentionate mai sus reprezinta doar un cadru de lucru / framework, pentru a oferi ambelor parti o structura, acesta nu este fix sau facut sa fie urmat cu strictete, deoarece programul de coaching este influentat foarte mult si de tipul de coaching care are loc, iar fiecare client este unic si are nevoie si provocari diferite. Procesul poate fi oricand intrerupt (si reluat), scurtat sau lungit. 

Suntem cu totii unici si asa reprezinta superputerea noastra, a tuturor. 

Iti multumesc ca ai citit pana aici. Exista si partea a-2a a acestui articol, unde vorbesc despre cum se diferentiaza coachingului de terapie si mai in amanunt, tipuri de coaching care exista, in ce cazuri poate cineva sa beneficieze de un program de coaching, cat costa un program de coaching, viziunea mea personala de coaching si 3 exemple de sesiuni de coaching* tinute de unul dintre coach-ii mei preferati – Rich Litvin @Mindvalley.

Daca doresti sa il citesti, il poti accesa AICI. 

* trebuie mentionat ca acest tip de coaching nu este efectuat de toti coach-ii, fiind un stil specific lui Rich, pe care il denumeste ‘deep coaching’, adica prefera sa ajunga la lucruri mai de adancime, si nu sa ramana doar in zona de suprafata.

About Andreea Baudici

I help Millennials overcome their fears, unlock their true potential and achieve their life and career goals through self-awareness, emotional intelligence and coaching techniques [See 'What is coaching' section for further details]. As a Millennial myself I fully understand and empathize with all the changes in our society that were not there 20y ago: fast paced environment, technology, social pressure and high expectations which today leads to anxiety and general overwhelm. If you ever feel stuck, confused, demotivated or you just want to better understand yourself and improve your life quality don't hesitate to write me and we'll figure it out from there. We are all different and that is what makes as unique.

1 Comment

  1. […] multe detalii despre ce e coachingul si cum te poate ajuta – vezi aici. […]

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.